PNȚCD stă în gâtul multor trepăduși politici! Stă și în gâtul unor Partide politice relativ mari, dar mici prin toate acțiunile lor în actul guvernării și, mai ales, prin acțiunile lor de sabotare a singurului Partid politic ce se identifică cu ȚARA, cu Neamul, cu Istoria României, un Partid politic care-i intimidează doar prin simpla sa prezență în politica zilei.
N-ai cum să nu observi că PNȚCD este singura noastră Școală politică de sorginte voievodală, adică de sorginte țărănească, Țăranul român fiind, așa cum se știe, unicul VOIEVOD al acestor sfinte pământuri.
Trăim încă în sfințenia tripticului TARĂ+ȚĂRÂNĂ+ȚĂRAN, un triptic ce ni l-a lăsat chiar Dumnezeu în grijă, în suflete și în inimi și știm că realitatea asta deranjează pe toți cei ce ne-ar dori plecați efectiv de aici.
Apărut din brazda „pâinii noastre cea spre ființă”, din sudoarea țăranului-soldat chemat mereu la moarte când nemernicia unora i-au întinat „țărâna”, PNȚCD se identifică natural, sanguin, cu Neamul din care s-a ridicat, cu Țara pe care o rotunjit-o în hotarele ei, cu iubirea față de Biserica strămoșească, unica „instituție” în care ȚĂRANUL român, membrul fondator al PNȚCD, îngenunchează pentru a vorbi direct cu Dumnezeu.
Și nu uitați, dragii mei, Bunul Dumnezeu încă îl ascultă pe ȚĂRANUL român, iar ȚĂRANUL român, în sfioșenia lui curată, în umilința lui sfântă, încă îi mai ridică Bunului Dumnezeu cele mai mândre Biserici din lume.
În ce Partid politic mai găsiți o astfel de sfântă uniune?
PNȚCD nu poate fi iubit de cei ce nu iubesc Neamul românesc și nu poate fi dorit în alianțe politice de cei ce nu-și mai cunosc rădăcinile, de cei ce urăsc Familia tradițională, ori de cei ce au pus de-a lungul vremurilor lacătele pe sfintele Altare ale Bisericii noastre strămoșești.
PNȚCD este partea de Istorie națională construită direct din sufletele simple și curate ale țăranilor, adică ale celor ce au primit în proprietate Țara asta chiar de la Facerea Lumii. Nu poate fi iubit un Partid politic ce l-a avut drept Președinte al începuturilor sale pe Sfântul Andrei Șaguna, așa cum spunea chiar Corneliu Coposu!
PNȚCD n-a trădat niciodată cauza oamenilor săi, n-a trădat Țara, n-a trădat Neamul, n-a trădat Biserica.
Liderii PNȚCD au făcut ani grei de închisoare, au murit în pușcăriile comuniste, dar n-au trădat niciodată idealurile pentru care au fondat acest Partid! În definitiv, cine poate să-și trădeze membrii săi fondatori, țăranii români?
Știu că în actualul areal politic, profund corupt, imoral și nedemn zilelor pe care le trăim, să ai istoria PNȚCD în spate, este mai degrabă un handicap, decât un merit, mai degrabă o nenorocire decât o imensă onoare!
Când hoția și minciuna își dau mâna și fac politica de zi cu zi a României, prezența PNȚCD în viața politică deranjează cumplit, pare o imensă amenințare, sună a condamnare sigură pentru toți derbedeii, hoții și mincinoșii care ne guvernează.
Știu toate aceste amănunte, le știu și le-am spus ori de câte ori am avut ocazia tuturor celor ce mai vor să facă politică demnă în această Țară!
Și, pentru că știu toate aceste amănunte(mă repet pentru a vă oferi prilejul să înțelegeți ceva), îi rog pe toți cei care mai vor să-și păstreze Țara unită, Neamul adunat la casa lui, credința strămoșească în suflet și viața într-o curăție sfântă, să ni se alăture, să vină spre noi, acuma, până nu este prea târziu, să facem din nou o armată de cetățeni demni să li se pomenească numele și-n Istoria zilei de mâine.
