
Parlamentul britanic a respins cu un vot masiv Acordul negociat de Theresa May cu Uniunea Europeană. La ce ne putem aștepta? Eu prevăd un viitor sumbru și pentru britanici, și pentru Uniune.
Votul de astăzi agravează extrem ceea ce era, oricum, deosebit de greu de gestionat. Iată care ar fi variantele:
1. Brexitul va avea totuși loc, cu câteva concesii făcute de UE. S-ar putea ca Germania și Franța să fie de acord, mai ales cu privire la politicile vamale. Aici, însă, se vor confunta cei care vor un Brexit mai dur decât cel negociat, cu cei care vor o revenire la UE, din Parlamentul britanic. Franța și Germania s-ar putea să fie nevoite la concesii chiar mai mari, o revenire a Marii Britanii în UE punând sub semnul întrebării dorințelor hegemonice ale celor două puteri continentale.
2. Brexitul nu va mai avea loc, în urma declanșării unui nou referendum pentru rămânerea în UE. Situația va reprezenta un precedent extrem de periculos, în sensul că democrația va fi pur și simplu dinamitată: după un asemenea precedent, cine va putea opri, după un timp, un al treilea referendum pentru ieșire, din nou? Practic instrumentul esențial al democrației – de exercitare a suveranității în mod direct prin referendum – va fi compromis. Într-o asemenea situație, Marea Britanie va reveni în UE ca o bombă cu ceas, sub presiunea enormă a mișcării suveraniste care a fost legitimată prin referendumul de ieșire. Iar pretențiile imperiale ale britanicilor vor fi un impediment dur al politicilor franco-germane, care au propriile lor interese. Într-o lume în criză economică, confruntarea va fi inerentă și surdă și va atrage aliați de o parte sau alta la nivel european, dar și de peste ocean.
3. Ceea ce nu au înțeles birocrații de la Bruxelles, dar și o mare parte a celor britanici, este că un proiect precum UE trebuie să fie un proiect de consens între popoare. Iar nu un proiect al birocraților și al voturilor conjuncturale. Pe de altă parte, un proiect UE viabil nu se poate realiza prin constrângeri și dublu standard. Pentru simplul motiv că, ceea ce a fost unit prin voința popoarelor, se poate despărți tot prin voința lor, iar istoria a dovedit-o, popoarele au propria lor vocație în istorie, ca subiecte de drept, iar nu simple ficțiuni juridice.
4. Într-un fel ar fi mai cuminte dacă iesirea ar avea loc, iar, pe parcurs, ar fi reglate inconvenientele încetul cu încetul prin acorduri bilaterale între UE și Marea Britanie sau/și statele membre. Ce se va întâmpla în Marea Britanie dacă unioniștii vor câștiga cu 53%, de exemplu? Ce vor face cu cei 47% dintre cetățeni? Dacă peste o decadă proporția se va schimba, iar un partid va iniția un nou referendum?
5. Dar, ce se va întâmpla dacă și al doilea referendum va pica? Vi-l amintiți pe Cameron ce sigur era că-l va câștiga pe primul? La fel cum Trump nu avea nicio șansă împotriva lui Clinton. Mai este cineva lucid să ia în calcul și o astfel de variantă? Nu va mai rămâne nimic din Marea Britanie cum o știm, aflată și azi în pericolul dezmembrării ca stat.