Am vazut reactia lui Ludovic Orban, dupa achitare. M-am asteptat la altceva, am si spus in postarea de mai jos la ce: o oarecare revolta, sa ceara socoteala – daca nu pentru sine, atunci pentru cei care-au fost sau puteau sa fie in locul lui si care nu sunt politicieni, nu au puterea de a fi auziti.
Din contra; dl. Orban parca a castigat un meci de fotbal! A jubilat! Nu ca a fost achitat in urma unui dosar incorect instrumentat de procurori, ci ca a fost achitat de judecatori si, vezi-Doamne, JUSTITIA SI-A FACUT DATORIA! Adica, iata, domnule, avem o justitie corecta, popor roman, ciocu` mic, justitia este buna! Dar cei trei ani in care a fost umilit, a trait o adevarata spaima – el si familia sa – cine-i va plati? Sau poate ca i-a placut, s-a simtit recompensat de faptul ca – dupa ce i-au clantanit dintii in gura – niste judecatori NU l-au eliminat din politica?
Cu mult mai demn profesorul de istorie care, dupa ce mascatii inarmati pana in dinti, insotiti de politisti, i-au spart casa, au pus pustile la cap membrilor de familie, i-au trantit la pamant parintii – intrand la O ADRESA GRESITA! Ei, bine, acest cetatean simplu a sesizat CSM, a facut plangeri penale, a cerut despagubiri – cei care au gresit sa plateasca – de la procurori, politisti si pana la judecatori, care nu au facut verificarile la care erau obligati – SA PLATEASCA! Pentru neglijenta sau rea-credinta, pentru ca nu si-au facut datoria! Si astfel de abuzuri sa nu se mai intample!
Am, totusi, o vaga banuiala, o justificare: vazandu-l pe Ludovic, am impresia ca pur si simplu nu intelege dreptul – in mod elementar. Forta dreptului. Gravitatea abuzului. Valoarea libertatii.
Nu, Ludovic, nu poti fi astfel un invingator! N-ai invins, nici pe de parte, abuzul, ai dovedit ca ESTE TOTDEAUNA SCUZABIL!
Sursa: Aurelian Pavelescu
