
Mereu am crezut, și încă mai cred, că B.O.R. are, dincolo de uriașe și îndreptățite drepturi, și uriașe și îndreptățite OBLIGAȚII!
Una dintre ele, poate cea mai simplă, cea mai măruntă, dar și cea mai apropiată de „obiectul său de muncă” este ajutorul necondiționat pe care trebuie să-l ofere celui în mare nevoință!
Am văzut chinurile prin care a trecut domnul Iulius Filip în celulele de la Aiud! Chinuri atât de cumplite cum, poate, numai Fiul Domnului a mai putut să îndure…
Nu vreau să sune a blasfemie, dar omul acesta, chiar dacă n-a fost bătut în cuie pe Cruce, a stat legat la belciugul din centrul celulei ca ultimul tâlhar din lume!
Nu știu câți oameni ar fi reușit să suporte chinurile acestui erou! El le-a suportat pentru că, mereu, absolut mereu l-a chemat în ajutorul său pe Dumnezeu! Așa a reușit să treacă peste tot calvarul !
La fel ne-a explicat și alt terorizat, domnul Muntean, cel ce l-a chemat pe Dumnezeu în celulă, iar Dumnezeu i s-a arătat, și i-a vorbit!
După astfel de episoade, în care suferința umană este curmată prin ajutorul lui Dumnezeu, mă gândesc, așa, cu mintea mea simplă, că Biserica ar trebui să facă ceva, să intervină într-un fel, să-i ajute pe acești „ajutați de Dumnezeu”, nu?
Domnul Iulius Filip nu are casă!
Poate că Biserica noastră strămoșească face o minune și-l ajută…
Ar fi un semn de iubire pentru cel ce, așa cum observați, a fost iubit și de Dumnezeu!
Ce ziceți, Prefericirea voastră?
SE poate să aveți și o astfel de inițiativă creștinească?
Sursa: George Rizescu