Cu asemenea aberații, idioțenii, tembelități, TOTUȘI NU MĂ POT OBIȘNUI! Când vezi o zi, o lună, un an – spui: LE-AM VĂZUT PE TOATE! Ei, bine, nu e deloc așa!
Butonez întâmplător și-l văd pe Robert Turcescu, pe care credeam că-l știu destul de bine. Cu un anumit bun simț de jurnalist. M-am înșelat. Iata, SE AGAȚĂ de imaginea lui KOVESI disperat, sperând săracul că va ciupi și el un vot-două de la susținătorii suspectei!
Roberte, Roberte, tu ai fost un jurnalist care a scris istorie, ani și ani! Cine este Laura Codruța Kovesi pe lângă tine? Un NIMENI! O slugă a securității noi și vechi, o femeie incultă și rea, care a distrus zeci de mii de oameni cu cătușele făcute cadou de Traian Băsescu! Se poate să te umilești într-atât? Sau te-a îmbolnăvit puterea pe care nici nu o ai? Chiar vreau să te cert: ai avut șefi mai respectabili, ce dracu?
Despre Cozmin, la fel… Stă mereu ÎNTR-UN ȘPAGAT COSMIC, CRĂCĂNAT între Cotroceni, est și vest, nord și polul nord, RIFAI și RAREȘ BOGDAN. Când o pupă pe Kovesi, când pe fostul lui dușman de moarte Ponta, când pe cei care l-au aruncat ca pe o măsea stricată din PSD ca Ioan Rus (cu care a avut și o poveste fooaaarte complicată), când pe Iohannis și, LA FINAL CU LĂUTARII ”NOI SUNTEM ROMÂNI”! E DE-LIR, DE-LIR, DE-LIR!
Cozmine, Cozmine, înțeleg că te-ai gândit mult la Dan Diaconescu și Elodia lui, dar, omule, n-ai ce face, DĂNUȚ ERA TALENTAT! Văzându-te, mi s-a făcut dor de el… SĂ CÂNTE LĂUTARII!
Sursa: Aurelian Pavelescu
