A murit DOINA CORNEA! Una dintre cele mai importante personalitati ale Romaniei, inainte si dupa 1989, un reper de moralitate si democratie in viata publica.
Am fost uimit, de fiecare data cand am intalnit-o – mai ales cand am vizitat-o in casa d-sale de la Cluj, in care traia in aceeasi austeritate nobila care-i definea prezenta publica -, de vizionarismul si luciditatea d-sale, de intransigenta in raport de principii, lipsa oricarei sovaieli in opinie. A fost un cui tare in timpul regimului comunist, un cui la fel de tare si dupa 89 si nu numai contra comunistilor sau fostilor comunisti, dar si a celor care cantau destul de fals in corul opozitiei.
Nu a fost un om politic, ci o voce civica, una dintre putinele autentice. Mereu incomoda, chiar si pentru cei priviti din afara din aceeasi tabara, s-a auto-izolat incetul cu incetul, spre bucuria multora: dar chiar si aceasta retragere din ultimii multi ani a avut mai degraba intelesul unui protest al tacerii, impotriva marilor grozavii din societatea romaneasca. Simpla pronuntare a numelui d-sale producea panica si respect.
Asociata cu figurile marilor lideri – Corneliu Coposu si Ion Ratiu -, starnea pozitii din partea adversarilor sai declarati, Ion Iliescu fiind unul dintre acestia, constient de valoarea si impactul vocii Doinei Cornea, atat in interiorul, cat mai ales in afara tarii.
Daca ar trebui sa o caracterizez esential, as spune ca a fost un luptator pentru libertate, indiferent de regimul politic, o voce civica, dincolo de ideologii. Si, ca toti luptatorii pentru libertate, o figura tragica, in intelesul inalt al cuvantului.
Dumnezeu sa o odihneasca in pace!
Sursa: Aurelian Pavelescu
